Meniscul functioneaza ca un amortizor al socurilor de la nivelul genunchiului atunci cand mergem, alergam etc. Leziunea de menisc este cea mai frecventa afectiune ortopedica, poate aparea la orice varsta, la tineri este necesar un traumatism puternic (fotbal, ski etc), pe masura ce inaintam in varsta si o simpla genoflexiune poate determina o leziune de menisc.

Rolurile meniscului:

• amortizor articular.
• scade frecarea articulara.
• stabilizarea articulatiei (mai ales miscarile de rotatie).
• distribuie lichidul sinovial cu rol in nutritia cartilajului articular.

Meniscul este alcatuit dintr-o retea de colagen, proteoglicani, glicoproteine si elemente celulare. Prezinta o 1/3 externa (zona rosie) intens vascularizata ce se poate regenera si 2/3 interne (zona alba) fara vascularizatie si cu posibilitati de vindecare minime. Dimensiunile unui menisc in medie sunt de 3-5 mm grosime si aproximativ 10mm latime. Cel mai frecvent mecanism de rupere al meniscului il reprezinta flexie si rotatie interna a genunchiului. Meniscul intern este de obicei afectat. Meniscul extern prezinta leziuni in cazul rupturilor de ligament incrucisat anterior.

Semnele unei rupturi de menisc:

• durerea este cea mai frecventa acuza. Durerea este in linia articulatiei, accentuata de rasucirea sau flexia genunciului. De multe ori se aude un zgomot in momentul lezarii meniscului. Activitatile fizice pot fi continuate , dar gradual in 2-3 zile durerea devine intensa.
• blocarea genunchiului (un fragment de menisc este prins intre oasele genunchiului)
• click-uri si trosnituri la miscarea genunchiului.
• senzatie de instabilitate la nivelul genunchiului.

Tipuri de leziune de menisc:

• rupturi longitudinale (foarte frecvente) – simple , “in toarta de cos” sau cu luxatie ireductibila intercondiliana.
• radiale(transverse), ce pot evolua catre leziuni “in cioc de papagal”.
• orizontale (pot evolua catre leziuni de tip “flap”).

Examinarea genunchiului

Durerea de la nivelul liniei articulare a genunchiului si durerea produsa de rasucirea genunchiului (testul Thessaly si McMurray) sunt foarte specifice pentru o leziune de menisc. In imaginile urmatoare puteti vedea cum sa testati acasa daca suferiti de o leziune de menisc.

Investigatii imagistice:

• radiografia este de cel mai multe ori normala.
• ecografia este utila atunci cand nu se poate efectua RMN.
• RMN este cel mai specific test pentru depistarea rupturilor de menisc.

Tratament

• 1. leziuni degenerative: medicatie antiinflamatorie, fiziokinetoterapie si infiltratii intraarticulare. Daca acestea nu dau rezultate se recomanda meniscectomia artroscopica (artroscopie de genunchi).

• 2. Meniscectomie partiala – rupturi degenerative (rezolva peste 80% din simptome si previne degradarea articulatiei).

• 3. Sutura meniscului se recomanda cand:

• rupturile sunt periferice

• leziunile nu depasesc 4 cm in lungime

• leziuni longitudinale

• 4. Transplantul de menisc – in special recomandat in cazul rupturilor cvasicomplete de menisc lateral (extern).

Toate aceste tipuri de tratament se realizeaza artroscopic. Durata unei astfel de interventii este de 15-25 minute. Pentru sutura meniscului folosesc tehnica “inside-out” care este considerata standardul de aur pentru aceasta patologie.